Mobila , Povesti si Gubele. caseta 1
nuu nu, camera mea e perfect normala , destul de inalta cat sa nu imi pot schimba becurile lampii decat stand pe varfuri pe un scaun , destul de lata cat sa ma pot intinde dimineata si sa o prind in brate. multe tablouri , unul cu maci , unul cu o strada dupa ploaie , un portret , doua portrete , trei portrete... jumatate si tabloul meu preferat pus in rama verde pe care il deschid dimineata ca sa zboare somnul care innoata prin aer, totul pe un fundal galben verzui (verde galbui) fara de monotonie , mai tare aici , mai slab acolo, perfect oriunde. visele imi acopera jumatate din camera , patul meu , ditamai matahala ma lasa sa dorm pe spatele lui chiar si dupa 40 de ani de abuz zilnic. cealalta jumatate e jumatatea viselor traduse astfel ca mintea ta sa le inteleaga, mare platou , multe culori , mare birou , multe hartii , mare amplificator , multe corzi si note. langa usa un telefon vechi , negru si fix calarind o carte de telefon peste o masa tot de telefon, dar pe ei ii lasam in pace , nu ne prea intelegem ... probleme de intimitate.
si , ei bine, el din colt , faceti cunostinta cu dulapul meu. dulapul meu de haine mai precis. el e o ea , el e o carte. dulapul meu travestit ascunde capitole atarnate pe umerase sau impachetate (aproape) ordonat , de toate culorile si formele. e singura mea carte care creste incontinuu , obeza , si mai obeza , grasa , foarte grasa. nu e plin de haine ci de povesti traite de mine candva , purtandu-le.
|
0 Response to "Mobila , Povesti si Gubele. caseta 1"
Trimiteți un comentariu