Trenul de Canapea
daca timpul ar fi un sirop , ar fi albastru cu slipiri de rubin , iar acum ce imi doresc cel mai mult sa il gasesc la vanzare in sticle de jumatate de litru la aprozarul din colt, pe acelasi raft cu alifia pentru lipsa de inspiratie si uleiul de floarea fericirii. as putea atunci sa il beau diluat cu mult sifon si atunci totul ar fi bine. sunt foarte egoist cu timpul meu si tot nu reusesc sa pastrez destul si pentru mine. il imprastii peste tot pe prea multe nimicuri fara de care m-as putea lipsi chiar incepand de ... acum. de cautat prin cosul cu scrisori , de verificat agenda , de cotrobait in sertar , de facut curat pe birou , de astea toate pentru inceput.
paturile devin din ce in ce mai nefericite. farmaciile eu buzunare de aur de pe urma antidepresivelor pentru paturi psihologii saltelelor au programari pentru urmatorii ani . din cauza noastra, din cauza ca nu mai dormim. as dormi si eu mai mult dar nu am intotdeauna timp de bilet. somnul de dupa-amiaza e ca o scurta calatorie cu trenul de canapea (trenurile in regim ultrapersonal cu impresii de tren de cuseta , sunt trenuri de canapea) ele merg incet si au intotdeauna ferestrele murdare , cu o singura perdea iar prin ea trece o verzuie-oranj geana a soarelui de apus.
astfel de fiecare data cand casc imit o muscatura cu incetinitorul ; deobicei imi musc degetul iar pe el raman gropi aliniate care seamana un sir indian de furnici dezorientate. cand toate necazurile imi stau pe cap ca o palarie, am sa o trag pe fata . cu sticla de sirop in mana imi mai iau un bilet la regim ultrapersonal si pot sa fiu sigur ca investesc in ceva mai util decat inutilitatile mai sus mentionate. nu inteleg de ce toti iesiti la o cafea cand puteti foarte bine impartii o saltea.
astfel de fiecare data cand casc imit o muscatura cu incetinitorul ; deobicei imi musc degetul iar pe el raman gropi aliniate care seamana un sir indian de furnici dezorientate. cand toate necazurile imi stau pe cap ca o palarie, am sa o trag pe fata . cu sticla de sirop in mana imi mai iau un bilet la regim ultrapersonal si pot sa fiu sigur ca investesc in ceva mai util decat inutilitatile mai sus mentionate. nu inteleg de ce toti iesiti la o cafea cand puteti foarte bine impartii o saltea.
|
0 Response to "Trenul de Canapea"
Trimiteți un comentariu