Hamacul meu de frunze
e un an in care avem toamna.in sfarsit.
in sfarsit pot sa port ochelari de soare cand sunt imbracat gros si pot sa dau cu picioru in frunze si pot sa simt cum soarele cald si vantul rece danseaza pe fata mea, copilul din mine care se uita in sus, asteapta sa cada frunze , nu fulgi de zapada. e anotimpul in care pozele ies cel mai colorate si calde , in care creionul alearga mai repede pe hartie si chitara suna mai bine, probabil eu am ramas cu mintea inca pe vremea surorii gemene , a primaverii , si am uitat de progres.
in momentul in care se termina frenezia verii , incepe toamna . e ca momentul acela in care te intinzi dimineata si casti pentru ultima oara , doar ca tine pana la vine mos Nicolae. atunci incepe frenezia iernii, zile de nastere , sarbatori religioase , sarbatori "pagane" , ajunul noului an , cadouri , mos craciuni. sti? binenteles ca sti. pana atunci eu am sa citesc o carte buna intrun hamac de frunze dintre soare si luna.
Fotografie - Hunedoara , acelasi aparat , acelasi film Kodak
Soundtrack- Iron&Wine-Cinders And Smoke
Fotografie - Hunedoara , acelasi aparat , acelasi film Kodak
Soundtrack- Iron&Wine-Cinders And Smoke
|
0 Response to "Hamacul meu de frunze"
Trimiteți un comentariu